Vasile Dâncu: „Guvernul Cîţu începe guvernarea anti-socială, iar USR-PLUS renunţă la prima promisiune majoră”

Vasile Dâncu: „Guvernul Cîţu începe guvernarea anti-socială, iar USR-PLUS renunţă la prima promisiune majoră”

Senatorul clujean Vasile Dâncu consideră că Guvernul Cîţu începe guvernarea anti-socială, iar USR – PLUS renunţă la prima promisiune majoră, respectiv cea referitoare la venitul minim de incluziune (VMI), prevăzut a fi acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale, care a fost amânată pentru 2022.

”Azi, 30 decembrie 2020, noul guvern de centru-dreapta îşi începe guvernarea împotriva românilor prin Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Toate asigurările pe care partidele aflate acum la guvernare le-au dat românilor, în campania electorală, potrivit cărora populaţia nu va suferi suplimentar din această criză au fost doar vorbe goale.

Am mai auzit în campanie că măsurile economice au dus la recuperarea rapidă a pierderilor şi că economia este pornită pe drumul cel bun, însă această ordonanţă de urgenţă este încă o dovadă că guvernul PNL reloaded este incapabil să gestioneze măsurile necesare pentru a limita măcar pierderile economice”, afirmă Vasile Dâncu, potrivit news.ro.

Senatorul de Cluj acuză că pentru actuala coaliţie de guvernare aplicarea unor legi a devenit facultativă, dând ca exemplu faptul că aplicarea Legii 153/2017, a salarizării,  este din nou amânată, astfel prorogarea indexării conservă actualele dezechilibre din sistem până la un termen nedefinit (pentru unii salariile au crescut la nivelul anului 2022, iar alţii ar fi trebuit să beneficieze acum de creşteri anuale conform legii salarizării, existând discrepanţe majore pe acelaşi post, între diferite ministere).

”De asemenea, creşterea salariului minim trebuia să producă o creştere procentuală a salarizării celorlalte categorii,  dar plafonarea impusă prin OUG va produce o distorsiune în ierarhia stabilită şi intens dezbătută pe parcursul adoptării legii salarizării. Era normal să existe o creştere sustenabilă  a salariilor, cel puţin cu rata inflaţiei, şi nu să fie blocată această indexare, efectul fiind cert acela de reducere a puterii de cumpărare a populaţiei.

Este inexplicabilă – ori explicabilă doar prin tendinţa de a lăsa uşi deschise pentru corupţia de partid – prorogarea termenului pentru integrarea la ANAF a caselor de marcat până în 2022, vinovat principal fiind în acest caz Guvernul Orban care nu şi-a creat infrastructura de preluare a datelor. După ce tot sectorul economic este pregătit şi dotat cu aceste case de marcat capabile să transmită registrul fiscal, dreapta a avut mai mult de 1 an la dispoziţie şi nu a făcut nimic pentru a digitaliza ANAF.

 » Puteți citi întreg articolul direct la sursă…

Articole similare

Dan Tănasă: De 9 mai, să ne gândim la frații noștri de peste Prut. AUR militează pentru unirea celor două state românești, România și Republica Moldova, într-o Europă unită și puternică

Dan Tănasă: De 9 mai, să ne gândim la frații noștri de peste Prut. AUR militează pentru unirea celor două state românești, România și Republica Moldova, într-o Europă unită și puternică

Distribuie dacă ți-a plăcut Ziua de 9 mai are o dublă semnificație pentru români. Astăzi sărbătorim Ziua Independenței de Stat a României (9 mai 1877), dar și Ziua Europei – anul acesta se împlinesc 76 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial (9 mai 1945), și 71 de ani de la „nașterea” […]